Sari la conținut
Acasă » ANUNŢURI » Următorii 7 ani sunt decisivi pentru a limita încălzirea globală la 1.5°CDe ce și cum poate contribui România la acest efort.

Următorii 7 ani sunt decisivi pentru a limita încălzirea globală la 1.5°CDe ce și cum poate contribui România la acest efort.

  • Există mai mult CO2 în atmosfera noastră decât în orice moment al istoriei omenirii.
  • Costul schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă.
  • În iulie 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură în România: 44,5°C.

 

București, 27 octombrie 2022

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) anunță că următorii 7 ani sunt esențiali pentru viitorul Pământului. Astfel, cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, o inițiativă organizată în parteneriat cu Lidl România, ASR lansează un apel la CONȘTIENTIZARE și ACȚIUNE COMUNĂ pentru a combate schimbările climatice, care, alături de pierderea biodiversității și poluarea, reprezintă unul dintre factorii ce cauzează tripla criză planetară cu care omenirea se confruntă în prezent.

Potrivit cronometrului climatic disponibil pe site-ul www.ziuasustenabilității.ro, la ratele actuale de emisii de gaze cu efect de seră (GES), suntem la mai puțin de șapte ani din „bugetul de carbon” global, ceea ce oferă două treimi șanse de a rămâne sub pragul critic de 1,5°C de încălzire globală. Peste acest punct critic, schimbările climatice vor fi inevitabile și imprevizibile.

Ziua Sustenabilității în România este despre schimbare. Avem nevoie să ne schimbăm modul de a trăi și de a folosi produse și servicii. Companiile responsabile și Uniunea Europeană accelerează tranziția către modelul economic care ne va ajuta să trăim într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă. Pentru a susține aceste eforturi, este nevoie ca noi, consumatorii, să alegem produsele și serviciile, fiind atenți și la impactul pe care acestea le au asupra mediului și, implicit, asupra sănătății noastre. Dincolo de eforturile organizațiilor, atâta timp cât nu există cerere, nu va apărea nici oferta. Cumulate, alegerile noastre individuale mai sustenabile au puterea de a remodela lumea în care trăim și pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. 27 octombrie este ziua în care discutăm. În tot restul anului, acționăm,” a declarat Dragoș Tuță, Președinte și Fondator Ambasada Sustenabilității în România.

 

”Provocările pentru municipiul Bistrița referitoare la atingerea neutralității climatice și adaptarea la schimbările climatice necesită implementarea unor soluții inteligente și durabile de dezvoltare urbană. Ne dorim ca acestea să fie în conformitate cu viziune noastră de dezvoltare ca centru urban în ansamblu și suntem dornici să împărtășim și să aplicăm cele mai bune practici în ceea ce privește protecția mediului. (…) Misiunea noastră nu subliniază doar ceea ce comunitatea trebuie să realizeze din perspectiva protecției mediului, ci evidențiază și calitatea vieții pe care o merită cetățenii”, susține Ioan Turc, Primarul municipiului Bistrița.

Impactul asupra Pământului

Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii, printre altele), evoluția lor fiind rapidă, acestea generând pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore. De exemplu, schimbările climatice afectează și dezvoltarea economică a țărilor: conform datelor Agenției Europene de Mediu (EEA), pentru statele membre UE, pierderile economice totale generate de evenimentele climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020.


La nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar în medie peste 20 de milioane de persoane își părăsesc locuințele și se mută în alte zone din țările lor în fiecare an, conform Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați. De asemenea, dacă încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050.

 

Cum resimțim schimbările climatice în România?

Impactul creșterii temperaturilor, una dintre principalele modificări la nivel climatic, se manifestă prin dezastre ecologice, precum valuri de căldură excesivă. Aceste fenomene sunt prezente și în România unde, în luna iulie din 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură: 44,5°C. Mai mult, lipsa ploilor a dus la calamitarea a 65.000 hectare cu grâu, porumb și floarea soarelui, în Iași, zona Moldovei fiind cea afectată de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie.

 

Asistăm și la un proces accelerat de deșertificare, în special în zonele de sud și est ale țării, din cauza lipsei ploilor. În acest moment, zona numită „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare din Dolj, adică 6% din suprafața județului. Și zonele tradițional cu zăpădă sunt afectate de schimbările climatice. În anumite regiuni se estimează reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală, ceea ce va afecta turismul hibernal în România, cu impact negativ direct asupra economiei locale.

„Schimbările în evoluţia condiţiilor climatice din România nu sunt o excepţie, ci o certitudine. În ultimii ani, am avut abateri termice ale temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 °C, ţinta Acordului de la Paris. Perioada 2011-2021 reprezintă cea mai caldă perioada de 10 ani consecutivi, din istoria măsurătorilor meteorologice în țara noastră. Dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranţă efectele asupra anumitor sectoare pot fi ireversibile. Frecventa și intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase este una semnificativă, în ultimii 4 ani numărul avertizărilor meteo de tip nowcast de cod rosu, în special în sezonul cald fiind, în creștere de la un an la altul. Măsurile operaționale de reducere a impactului schimbărilor climatice trebuie să determine minimizarea efectelor în fiecare sector socio-economic. Este importantă implicarea fiecăruia dintre noi, de la decizie până la practică. „Încă mai avem timp” poate fi motto-ul care să ne conducă pe fiecare să fim mai prietenoși cu mediul, a menționat Dr. Elena Mateescu, Director General, Administrația Națională de Meteorologie, partener instituțional al ediției Ziua Sustenabilității din acest an.

Cum putem încetini cronometrul climatic

Dovezile științifice sunt clare, ne confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil și asupra sănătății oamenilor. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru planeta Pământ, de aceea avem nevoie de un efort comun sincronizat al tuturor actorilor din societate (cetățeni, companii, ONG-uri și autorități).

În acest context, site-ul www.ziuasustenabilitatii.ro reunește o serie de soluții pe care orice actor din societate le poate implementa pentru a-și reduce amprenta de carbon și încetini astfel cronometrul climatic: consum responsabil de resurse (de la apă până la mâncare), tranziția la economie circulară, investiții în energie verde, dezvoltarea de lanțuri valorice verzi în mediul privat, creșterea procentului de achiziții publice verzi, prioritizarea și susținerea investițiilor în sectorul de cercetare dedicat soluțiilor bazate pe natură, creșterea procentului de credite verzi pentru susținerea tranziției la afaceri cu emisii scăzute de carbon etc. De asemenea, tot pe site-ul campaniei, există o secțiune dedicată argumentelor științifice ce confirmă urgența climatică, dar și o secțiune ce explică schimările climatice pe înțelesul tuturor, dezvoltată în parteneriat cu rețeaua de cercetători de la InfoClima.

 

Despre Ziua Sustenabilității în România

Zilei Sustenabilității în România (ZSR) este o inițiativă a Ambasadei Sustenabilității în România (ASR), fiind al doilea an consecutiv în care organizația marchează această zi simbolică prin care încetinim ritmul activităților noastre zilnice și căutăm soluții și idei prin care să creștem ritmul de construire al unei societăți sustenabile. Pentru a crește impactul ZSR, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ASR a fost conturat un proiect de lege privind Ziua Sustenabilității în România ca zi națională pe data de 27 octombrie. Legea a fost adoptată de Senat și urmează să intre în perioada imediat următoare, într-un proces de dezbateri în cadrul Camerei Deputaților, camera decizională.

Campania celei de-a doua ediții a Zilei Sustenabilității în România (ZSR) are alături: Primăria Municipiului București (PMB), parteneriat în cadrul Zilei Internaționale a Zonelor Urbane, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și Metrorex ca parteneri instituționali, Radio ZU – partener media strategic, RFI, Radio România Actualități, București FM, Kiss FM, Magic FM, Rock FM ca parteneri media și este realizată cu sprijinul IULIUS.

 

Despre Ambasada Sustenabilității în România

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă non-profit, privată și apolitică, lansată oficial în anul 2018. ASR promovează modelul economic sustenabil, cel în care companiile, prin intermediul parteneriatelor, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul). ASR reunește la acest moment, prin programul Coaliția România Sustenabilă, peste 130 de companii responsabile și ONG-uri implicate, dornice să contribuie la apropierea momentului în care românii trăiesc într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă.

 

Monitorul Oficial Local