Astazi este: Vineri, 19 octombrie 2018
Primăria Municipiului BistriţaPrimăria Municipiului Bistriţa
Bistriţa, Piaţa Centrală, nr. 6 ; tel: (0263) 22 39 23; e-mail: primaria@primariabistrita.ro
Autentificare
Curent: Anonymous

Asezare/Relief/Clima                                             

Istorie

Demografie

 

 ASEZARE, SUPRAFAŢĂ, VECINI 

Reşedinţă a judeţului Bistriţa - Năsăud, municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei.
Municipiul Bistriţa este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47010' latitudine nordică şi 24030' longitudine estică.
Oraşul este străbătut de râul Bistriţa, râu al cărui nume îl poartă. Este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi, ocupă o suprafaţă de 14.547 ha, împreună cu cele şase localităţi componente: Unirea (5 km), Slătiniţa (10 km), Ghinda (8km), Viişoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).
Localităţile limitrofe municipiului Bistriţa sunt: Feldru (N), Livezile (NE), Cetate şi Budacul de Jos (SE), Măriselu (S), Şieu Măgheruş (SV), Şintereag şi Dumitra (NV).
Din suprafaţa municipiului Bistriţa de 13.799 ha revin intravilanului circa 2.058 ha

RELIEFUL 

Municipiul Bistriţa este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriţei. Suprafaţa pe care se află este o regiune mai coborâtă cunoscută ca "Depresiunea Bistriţei". Această depresiune este deschisă la vest şi est, iar înspre nord şi sud este mărginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriţei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoş, Jelnei, Codrişor (Schieferberg), Cighir.
Depresiunea Bistriţei este de origine eroziv-acumulativă. Este străbătută de râul Bistriţa care izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Călimani, de sub vârful Bistriciorului, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraş. Aici primeşte doi afluenţi cu debit foarte mic şi inconstant, pârâul Ghinzii şi Valea Jelnei. De pe Dealul Cetăţii îşi adună apele pârâul Căstăilor care confluează cu râul Bistriţa între Bistriţa şi Viişoara. Râul Bistriţa traversează localitatea Viişoara, trece pe la marginea localităţii Sărata şi se varsă în râul Şieu.

CLIMA

Depresiunea Bistriţei are o climă temperat-continentală cu veri mai umede şi relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci.

Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistriţa, precum şi de urbanistica sa care crează microclimatul specific Bistriţei. Temperatura medie multianuală este de 8.30, iar temperaturile extreme absolute au fost de 37.6 grade C, înregistrată la 16 august 1952 (maxima absolută) şi de -33.8 grade C, înregistrataă la data de 18 ianuarie 1963 (minima absolută). Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie multianuală de -4.7 grade C, iar cea mai caldaă iulie, media fiind de 18.9 grade C.

 

Bistriţa este atestată documentar prima oară ca oraş în anul 1264 şi îşi datorează într-o mare măsură geneza, evoluţia şi caracteristicile fizice, colonizării germane medievale. Aşezarea este amplasată într-o zonă cu resurse naturale deosebit de bogate, iar conjunctura favorabilă, libertăţile obţinute de colonişti de la Coroana Maghiară, legislaţia urbană germană, calitatea şi cultura grupului uman aşezat aici, Biserica catolică şi alţi factori, au făcut ca oraşul să se dezvolte rapid. Către sfârşitul secolului al XII-lea erau deja conturate cele două laturi lungi ale pieţei centrale, dar şi traseele principale ale tramei stradale. Dezvoltarea şi evoluţia urbanistică a Bistriţei, prezintă numeroase similitudini planimetrice cu oraşe din Europa Centrală şi de Nord, din spaţiul de colonizare german: caracteristici geometrice destul de exacte, o textură omogenă a lotizărilor, un sistem de străzi riguros trasate care converg către Piaţa Centrală, precum şi tipologia de bază după modelul unei pieţe dreptunghiulare apropiate de un pătrat, cu două străzi longitudinale, tangente, dintre care una este dominantă. Un punct de referinţă în dezvoltarea oraşului este anul 1465 când începe construcţia sistemului de fortificaţie al Bistriţei. După douăzeci de ani, prima centură a zidurilor de apărare era gata, avea 13 tunuri şi un bastion, iar după 50 de ani s-a construit şi a doua centură de ziduri, prevăzută şi aceasta cu turnuri,iar împrejurul lor s-au săpat şanţuri adânci, care printr-un canal derivat din râul Bistriţa, au fost umplute cu apa. În interiorul zidurilor de incintă, în jurul Bisericii Evanghelice din Piaţa Centrală a început în a doua jumătate a secolului al XV-lea o campanie de folosire judicioasă a spaţiului, de ridicare de noi construcţii din piatră sau cărămidă în locul celor preponderent din lemn. Case de piatră sunt semnalate de timpuriu la Bistriţa şi se poate afirma cu certitudine că procentul clădirilor reînnoite la sfârşitul secolului al XV-lea era mai mare decât în alte oraşe. În secolul al XVI-lea se trece sistematic la construcţiile de piatră, atingându-se apogeul dezvoltării urbanistice medievale în suprafaţa cuprinsă între zidurile de incintă, Bistriţa înscriindu-se sub aspect social, economic, edilitar, între cele mai reprezentative oraşe din Transilvania. În secolul al XIX-lea, modificarea zonelor de locuire şi a oraşului în general, a fost influenţat de mai mulţi factori, între care menţionăm demararea în deceniul 7 a porţilor principale si a elementelor de fortificaţii, odată cu extinderea oraşului în afara acestora. Un alt eveniment remarcabil îl constituie anul revoluţionar 1848, când Bistriţa devine un adevărat câmp de luptă între armatele austriece şi trupele maghiare. După al doilea război mondial s-au produs mutaţii importante în configuraţia oraşului şi a zonelor de locuit, acestea se vor extinde iar pe de altă parte, zona exterioară a oraşului va fi ocupată de amplasarea noilor unitaţi industriale. În urma reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1949 atribuţiile comunităţilor orăşeneşti au fost preluate de Comitetul Provizoriu al oraşului Bistriţa până în anul 1950 când a luat fiinţă Sfatul Popular al oraşului Bistriţa, iar, în anul 1968, Consiliul Popular Bistriţa. In anul 1979, orasul Bistriţa a fost ridicat la rangul de municipiu.

În anul 1930 populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia Bistriţei era alcătuită din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocşi, 1.046 romano-catolici, 869 reformaţi ş.a.
 

Conform ultimului recensământ al populaţiei realizat în anul 2012 (www.bistrita.insse.ro) , populația stabilă a  municipiului era de 75,076 de persoane, din care: 63852 – români, 3857 – maghiari, 1633 – romi, 243 – germani, 13–ucrainieni, 12 – turci, 8- ruşi, etc. Cetăţenii oraşului Bistriţa sunt împărţiţi pe tipuri de culte astfel:

 

-          Ortodox                                       -  57444

-          Romano- catolici                         -   3.725

-          Greco – catolici                             3.708

-          Reformați                                    -  2 .855

-          Evanghelic – lutherani                 -     248   

-          Baptiști                                         -     755        

-          Penticostali                                  -   3.555

-          Adventiști de ziua a saptea          -     248

-          Musulmani                                    -      47

-          Martorii lui Iehova                         -     553

-          Unitarieni                                      -       44

-          Creștin după Evanghelie              -       73

                                 

           Alte religii monoteiste în municipiul Bistriţa:

 

-          Cultul evanghelic augustan;

-          Cultul evanghelic roman;

-          Cultul mosaic;

-          Cultul armean.

 

 
 

 Sus

 

Actualizat prin grija Serviciului educatie turism - 13/09/2018, la ora 01:28.
Cautare
 
Trafic
Vizitatori: 1242307, online: 38
portal/bistrita/portal.nsf192.168.100.1754.224.56.12654.224.56.12654.224.56.126_2018_10_19
Copyright © 2003 - 2007 SOBIS Solutions. Design realizat de SOBIS Solutions.